Meseria mea e sa fiu fericita.

Sunt impacata cu viata pe care o duc. Cu cerceii amestecati. Cu mine. Si cu lumea.

  De-asta sunt fericita. 

Compotul e prea rustic pentru cocoana

M-am reapucat de fumat. Tot levantica uscata.
   Fumez eliberand seva bruta pe nari. Tusesc in sec.
Ah! Ce n-as da s-o fac cu Gogol. Sa fumez desigur! Levantica uscata sau flori de tei. Ce vrea el.

Ha!?

   Dansez cu  necunoscutii pe strazile aglomerate ale Parisului.
Tocmai iesisem de la ore, iar urechile-mi erau insetate de melodiile cantate la acordeon de Micul Print.

Strabatusem desertul Atacama la ora de geografie, iar fierbinteala-mi ajunsese-n obraji. Rosu.

Sunt o artista. Artista. Artista. Artista care poarta cercei pictati.

 Pe geamul urias din hol vad luna plina in toata splendoarea, in toata rautatea si maretia ei subreda precum este si cutia veche de bijuterii mancata de cariile trecutului.

                      Daca-mi este frica de ea?
                                                                   Ha!?